Archive for 2009
Fraza care mi-a facut mie ziua de azi faina:
“citeam spusele lui Geoana in legatura cu intentiile sale ca presedinte si ma gandeam: ce caracter! ce forta! ce gandire! ce minte! ce minte! ce minte! ce minte!” – un fost coleg de munca pe facebook!
si-un bonus, pentru imbarbatarea inimilor: (asta era un titlu de capitol de prin sienkiewicz … sau dedicatie, naiba mai stie)
sau asta:
more…
facts:
1. Mai mult de jumatate dintre posesorii de carduri din Romania prefera sa plateasca in numerar si doar 2% folosesc plasticul ca principal instrument de plata, potrivit unui sondaj realizat de MasterCard.
sursa: Evz.-ul de azi, articol preluat/ tradus de pe undeva
Sunt unul din cei 2%. Niciodata n-am bani la mine. Prefer sa platesc cu plasticul. (am vrut sa platesc si la un tuns cu el dar nu stia tanti sa foloseasca terminalul … se putea plati cand era patronul acolo)
2. In ultima perioada e un curent anti-pungi de plastic si pro pungi ecologice. Toata lumea-i indignata si pornita pe pungile de plastic. De ce dom’le? … ca-s utile.
3. Vineri dimineata, undeva pe la 00:25, la o benzinarie de langa Urziceni am facut plinul la masina. Individul de la Petrom a incercat de 5-6 ori sa treaca cardul prin dispozitiv dar se pare ca respectiva masinarie era in toane proaste. L-a tot refuzat asa ca omul, indignat, a apelat la solutia de back-up: a invelit cardul intr-o punga de plastic (d’aia alba cu Petrom) l-a trecut prin dispozitv si mi-a cerut sa introduc PIN-ul. Brusc dispozitivul era in toane bune si n-a mai avut nicio problema cu al meu card.
4. Vineri seara, undeva pe la ora 17, intr-un colt uitat de lume (Dorohoi pentru cunoscatori) am facut iara plinul. Alt Petrom aceasi problema. Dupa ce a trecut cardul de 5 ori (mai incet, mai rapid, mai smuls si din ce in ce mai indignat) tanti de la ghiseu a decretat ca nu functioneaza. I-am recomandat sa-l bage in plastic si sa incerce din nou. A folosit un ambalaj de servetele si minune: cardul a functionat din prima.
“Poate-i card din aciala fals!” a concluzionat, cu intelepciune, madama trezindu-le atentia celor doi grasi politisti care asteptau la coada sa plateasca canistrele pe care le umplusera (astia nu alimenteaza doar in rezervor … fac provizii in canistre si sticle de plastic). I-am aratat buletinul sugerandu-i sa retina numele si-am plecat victorios. Tanti a simtit nevoia sa-mi sugereze sa schimb cardul. Rahat! daca-mi citea blogu stia ca aveam o problema cu BRD-ul si ca incerc sa-i evit cat pot de mult. (oricum cardul avea doua luni).
5. Duminica, pe la 16, pe centura Buzaului alt Petrom aceeasi poveste: cardul a functionat doar trecut prin punga. Dama de la ghiseu stia de punga de plastic si-a folosit-o dupa a doua incercare. Nu stia insa de ce functioneaza asa.
Adunand 3 cu 4 si cu 5 declar ca iubesc pungile de plastic. Fiecare posesor de card ar trebui sa aiba punga lui venita la pachet cu cardul. Valoare adaugata adica …
Si-acu ma macina ashea o dilema: ci-o avut dom’le hardughia cu plasticul meu?
GC1P5HH a fost primul eveniment oficial geocaching din Romania. In “premiera”, ultima capodopera facuta de Stefan pentru Kaspersky (care au sponsorizat eventu’).
* premiera-i in ghilimele pentru ca filmul e facut de ceva vreme
** azi am avut chef de scris se pare. deja-i al treilea post consecutiv …
NU mai trimiteti CV -uri pentru postul de Muza. S-a reintors vechea mea muza, dand vina pe yahoo messenger, pentru ca era ingrijorata de sensul care-l lua nuvela. (cred ca am auzit cuvantul balarii da’ nu-s sigur)
muza(10/28/2009 8:26:08 PM): n-a fost vina mea
Acum astepati, cu sufletul la gura, capitolul 265,3 care va tine loc de final. Pe post de bonus si-a primit locul, meritat, in blogroll.
Nuvela fantastica. A se citi inceputul in pagina dedicata.
Explicatie necesara: muza mea a renuntat la a folosi yahoo messengerul. Sunt in cautari de muza noua dara.
***
artistul: vrei sa fii muza mea?
viitoarea fosta muza: in traducere libera…?
artistul: pt. nuvela. am nevoie de o muza sa-i dea nuvelei directie …
***
Reciti biletul si brusc avu o clara imagine a hazardului care se stergea la cur cu onirismele lui Angel. O minunatie. Parca se uita la un Fellini care, revoltat de decadenta societatii, iti arunca in orice film cadre cu maicute cuminti si gingase tinandu-se de mana si indemnand omenirea sa se iubeasca. Bleah!!!!
Cauta un servetel cu aroma de caise si se apuca sa-i raspunda mormaind: ‘te-n gat de prezenta metafizica si sadica!
“Biletul tau a avut un impact imbecil asupra mea. M-a facut sa ma uit in oglinda. Nu mai facusem de mult asta. Nu pentru ca as fi o persoana neingrijita ci deoarece simteam ca nu am nevoie de un geam ciudat ca sa ma vad, simteam ca ma vad pe mine, aia savuroasa, fara sa-mi arunc privirea asupra oglindirii unui anumi trup, care intamplator e al meu.
Partea imbecila a impactului de acum incepe. In timp ce ma priveam io cu o curiozitate si o vigilenta infantila m-a trasnit o revelatie. Se poate ca EU? acea mixtura de stari si ganduri si sentimente si ideei si instincte si tot ceea ce in poti imagina si poate chiar mai mult decat atat … asadar se poate ca eu sa incap in trupul ala care se uita la mine si nu reuseste sa-mi transmita decat o infima parte din ceea ce eu STIU ca sunt? Imi supraevaluez interiorul in detrimetru exteriorului? Exista o comuniune intre trupul meu si mine care-mi e straina si stapana? Sa nu crezi ca-mi detest trupul. Vai nu! Insa nu cutezam sa ma uit la el cu aceeasi ochi cu care ma uit la mine, ochii aia care-ti raman dupa ce inchizi ploapele si atingi un infinit nivel de intimitate cu propria-ti persoana.”
… isi umplu un pahar cu ceai din cozi de cirese amarui si continua sa umple servetelul:
“Bleah … deja am debitat prea mult si nu-s nici macar beata. Asta e genul ala de ecuatie pt care gasesti rezultatul in cazul in care mintea iti inoata in rauri de vodca. Alfel daca te gandesti (la orice in afara de bani sau sex) esti doar trist. Asa ca sa pastam gandirea ca activitate exclusiv repartizata mintilor bete sau imbatate de diverse alea alea (niciodata nu a incetat sa ma amuza stangacia mea in exprimare).
… si pana la o proxima interanctiune sa nu ne mai uitam in oglinda … decat eventual superficial si asta numai pt a ne ferii de posibilitatea de a iesi in curul gol din casa.
PS. Biserica Scientologica, am vazut pentru o secunda zilele trecute un articol in reader, e in cacat! nu stiu de ce, nici nu ma mira, nu ma pasioneaza. Daca astia au reusit sa-si faca biserica de ce naiba n-am reusi si noi sa pornim o religie? Te-ar interesa?”
Ii strecura biletul pe sub usa, se duse in camera ei si dadu muzica la maxim:
va urma
pariuri domnilor! si doamnelor! (salut Stefan!) miza minim un borcan de muraturi. cu muraturi. castraveti sau gogosari. la alegere. ceva de genul:
obiectul pariului: cand renunta Stolojan la postul de premier. renunta joi sau asteapta pana vineri?
castiga cine nimereste ora aproximativa. locul doi primeste o reteta de muraturi. aia secreta a lu’ bunica-mea. din mosi-stramosi. sa nu ziceti ca nu merita. Stiu, o sa ziceti ca Stolo nu e propus. Da’ mai e pana maine.
Bula dormea. Deoadata se aude in usa: BUM-BUM-BUM.
- Cine e?
- Deschide repede Bula!
Bula deschidesi vede un pitic cu o bata in mana.
- Uite, Bula, da-mi in cap cat poti tu de tare sa vezi că nu patesc nimic.
- Du-te ba si culca-te!
- Hai ma, sa vezi ca nu patesc nimic.
Bula nervos ZDRANG îi da una in cap.
Piticul, imprastiat pe veranda. Speriat Bula cheamă salvarea; piticu’ e dus la spital unde sta 2 ani in coma, 2 ani la recuperare, 2 ani acasa si apoi vine la Bulă, bate la uşa.
Bula deschide, la care piticul:
- TADAAAAAAA!!!
…. si concluzia zile: Romania e o tara de cacat (ok asta e clar), da ‘ si Terra e o planeta de cacat.
motivatia: Obama premiul Nobel pt. pace.
Eu unul mi-s un norocos: castig des la loterie in UK cu adresa mea de mail extrasa din alte milioane, mor multi milionari fara familie si mereu se gaseste cate un functionar dragut sa-mi propuna sa iau eu banii si sa-i impartim. Aproape zilnic. Pana acum toata treaba se intampla in engleza. M-am corespondat putin cu unul da’ s-a oprit cand am vrut sa-mi trimit varul fictiv din Londra cu al sau camion de gunoi sa ridice premiul.
Azi insa baietii s-au gandit ca poate romanii nu sar sa ridice banii pentru ca nu inteleg engelza si au folosit google translator sa traduca si sa targeteze scamul.
episodul 1: mailul lor
disclaimer: acest post nu se vrea unul coerent. sunt doar franturi pe care ar trebui, dar n-am chef, sa le dezvolt.
In Ciuma lui Camus, la finalul epidemiei, Cottard innebuneste pentru ca ciuma devenise parte integrata a existentei sale. (sor-mea rog confitmare).
Mi-am adus aminte de acest lucru in clipa in care am observat, azi dimineata, pe Magheru o reclama hand made la un sediu loto. Spunea ceva de genul: “cu 10 lei poti scapa de criza financiara” si avea o sageata de intrat in loto.
Vrem, nu vrem, deja ne-am obisnuit cu criza financiara. E parte integrata a vietilor noastre, nu mai este sperietoarea care urmeaza sa vina peste Romania dupa ce-a facut praf capitalismul salbatic de peste ocean. E noua economie.
In Notre Dame de Paris Hugo, in stilul lui propriu si personal, o ia pe aratura capitole intregi. Da’ asta ar fi irelevant daca nu mi-as fi amintit ca la un moment dat afirma: “[...] Artileriile, serpentinele, bombardele, si mai cu seama tiparul, ciuma asta venita din Germania. Nu mai există manuscrise, nu mai există carti ! Tiparul ucide libraria. Vine sfarsitul lumii.”
Suna cunoscut? Semna cu noua dilema:” new media vs. old media” … on-line-ul care omoara presa tiparita. De fapt e doar evolutionism: un sistem este inghitit de altul, o specie ucide pe alta … ( specia noastra ucide toate speciile … inclusiv padurea. numim asta industrie, nu crima.”)
Am luat-o si eu pe aratura (finalul e din Nascuti Asasini, by the way, si nah imi place mie cum suna, nu-i musai sa se potriveasca aici) da’ ce voiam sa spun e ca din inertie tindem sa luptam cu tot ce e nou si-ntr-un final ajungem sa imbratisam acel lucru (intr-un fel sau altul).
si ceva albastru: nu mai organizati evenimente la care invitatii trebuie sa completeze, pe mail sau fax, tone de formualre. folositi Linkedin-ul.
“Adam Smith said the best result comes from everyone in the group doing what’s best for himself, right? Adam Smith was wrong! The message: Sometimes it is better to cooperate!” – cica asa a fost reformat Adam Smith de John Nash dupa 150 de ani in care economia s-a bazat pe teoriile sale. – citat din A Beautiful Mind, irelevant daca e adevarat sau nu. esenta conteaza.
Descartes a gresit! Valorile s-au schimbat. “Dubito ergo cogito, cogito ergo sum, sum ergo Deus est” are nevoie de o actualizare!
Cum zic in latina: “ma conectez deci sunt online, sunt online deci exist, exist deci exista ISP-uri”
PS: reformator fiind as vrea sa-mi spuneti de acum inainte Martin Luther King. Al doilea!